5 întrebări pe care veganii s-au săturat să le audă

Dieta vegană este bogată în substanţe nutritive, dar și în întrebări care se tot repetă

Dacă ești vegan, sigur ai auzit cel puțin o dată una dintre întrebările de mai jos. Răspundem noi pentru tine și dacă ești de acord cu părerea noastră, data viitoare când ți se adresează o astfel de întrebare, dă-le link-ul către articol. Așa scapi să mai explici a mia oară de unde îți iei proteina sau cum reușești să trăiești fără brânză.

Deci, de unde îți iei proteina? 

O întrebare pe care o auzi foarte des când ești vegan. Curios este că pe cei care mănâncă fast-food nu îi întreabă nimeni de unde își obțin antioxidanții, vitaminele sau fibrele. Cum ai ca vegan suficientă proteină în dieta ta? Dacă mănânci o dietă variată și echilibrată, care conține o mulțime de alimente vegetale consumate într-o formă cât mai puţin procesată, vei putea atinge numărul de porții/zi de proteine necesare pentru creșterea și refacerea celulelor, producerea de anticorpi, hormoni și enzime.

Câtă proteină găsim în plante? O mulțime! Alimentele vegetale pot furniza toți aminoacizii esențiali. Asigură-te că majoritatea meselor tale conțin surse bune de proteine, precum fasole, linte, năut, soia, alune sau alternative sănătoase la brânză pe bază de nuci.

Pai și tu ce mănânci? Doar frunze?

Când vine vorba despre dietele vegane sau plant based, nu toată lumea este informată și nu-și dau seama cât de bogat și diversificat poate să fie acest stil de viață.

Termenul „vegan” a fost introdus în 1944 de un mic grup de vegetarieni care s-au desprins din Leicester Vegetarian Society Anglia pentru a forma Societatea Vegană.

Pe lângă abținerea de la carne, au ales să nu consume lactate, ouă sau alte produse de origine animală. Faptul că unui omnivor îi este greu să își imagineze ce ar putea mânca în afara produselor de origine animală este în sine un semnal de alarmă. Chiar și o dietă care include carne ar trebui să fie bogată în legume, leguminoase, nuci și fructe.

Evitarea produselor de origine animală nu înseamnă să mănânci numai legume și tofu. De fapt, multe mâncăruri obișnuite sunt deja vegane sau pot fi ajustate ușor. Uite doar câteva exemple: burritos de fasole, burgeri cu legume, pizza cu roșii, busuioc și vegan mozzarella, smoothie-uri, nachos cu salsa și guacamole, wrap cu hummus, sandwich-uri și paste.

Produsele pe bază de carne sunt în general înlocuite cu: fasole, linte, tofu, seitan, tempeh, nuci, semințe.

Poți înlocui foarte ușor produsele lactate cu lapte vegetal, brânza cu alternative din caju ca cele pe care le oferim noi la Vegan Gourmet, omleta cu tofleta, mierea cu îndulcitori pe bază de plante precum melasa sau siropul de arțar și ouăle (pentru aluaturi) cu semințele de in sau chia.

În plus, veganii tind să consume o varietate de cereale integrale, precum și o gamă largă de fructe, nuci și legume. Și da, ocazional și frunze… de salată, de varză, de spanac etc. 🙂

De plante nu ți-e milă? Și ele sunt vii!

Nu prea ai cum să iei în serios întrebarea asta! Dar să ne gândim în felul următor: dacă ai fi obligat să te uiți timp de o oră la filmări cu sacrificarea animalelor versus cules de porumb, spanac, mazăre sau orice altă legumă, ce ai alege?

Nu ți se face poftă de brânză?

Nu, deloc! Unele alternative de pe piață sunt chiar mai bune decât originalul. În plus, sunt făcute din ingrediente sănătoase, cum ar fi nucile de caju, au eticheta curată și te scapă de grija colesterolului. Mai mult, ai și conștiința împăcată că nu ai chinuit niciun animal sau că nu ai despărțit nicio vacă de vițelul ei ca să-i consumi tu laptele.

Oamenii mănâncă animale și produse animale de mii de ani. Ce e în neregulă?

De acord, consumul de produse animale face parte din evoluția noastră ca specie. Dar alegerea unei diete vegane reprezintă adaptarea la nevoile actuale ale planetei. Dacă până acum ne-am adaptat, de ce nu am face-o în continuare? A fost o vreme când era ok să trăim în peșteri, dar acum nu mai este cazul.

De exemplu, agricultura animală este responsabilă pentru 65% din emisiile globale de oxid de azot, 35–40% din emisiile de metan și 9% din emisiile de dioxid de carbon, conform unui studiu publicat de United Nations încă din 2010. Aceste substanțe chimice sunt considerate cele trei gaze de seră principale implicate în schimbările climatice.

Dacă te gândești și la toată suferința pe care o provoacă consumul produselor de origine alimală, alegerea devine dintr-o dată foarte ușoară.